Biblia de la Blaj, ediția jubiliară Biblia de la Blaj, cea de-a doua ediție integrală a Sfintei Scripturi tipărită pe teritoriul românesc, cu caractere chirilice, a fost tipărită în perioada 1 noiembrie 1793- 15 noiembrie 1795. Lucrarea de traducere este opera lui Samuil Micu Clain (Klein), cel mai fecund editor și traducător de carte religioasă al Școlii Ardelene, în colaborare cu episcopul greco-catolic Ioan Bob. Samuil Micu Clain (1745-1806) a fost un renumit teolog, istoric, lexicograf și filolog ce a început munca de traducere a Bibliei în anul 1783 pe când era la Viena. Principalele sale surse au fost Biblia de la București (1688), o ediție a Septuagintei tradusă de elenistul olandez Lambert Bos și o ediție poliglotă a Scripturii apărută la Heidelberg sub îngrijirea lui Arias Montanu. Împreună cu episcopul Ioan Bob (1739-1830), Samuil Micu Clain a realizat o traducere mai fidelă și mai modernă decât prima traducere integrală a Bibliei, ea reliefând evoluția limbii române literare. Manuscrisele originale ale ediției de la Blaj se păstrează la Biblioteca Academiei Române din Cluj Napoca. Ediția din 1795 a fost reeditată de mai multe ori, fiind sursa principală a unor ediții viitoare: Sankt Petersburg (1819), Buzău (1854-1856), Sibiu (1856-1858), București (1914, ediția sinodală). În anul 2000, la inițiativa episcopului greco-catolic Virgil Bercea, a fost tipărită la Roma o ediție jubiliară a Bibliei din 1795. Ea este tipărită cu caractere chirilice și latine, are 2624 de pagini și dimensiunea de 370 mm x 240 mm. Lansarea ei a avut loc la data de 31 mai 2001, la Vatican, în prezența Papei Ioan Paul al II-lea. Un exemplar al acestui impunător volum se află în colecția Muzeului Bibliei, fiind oferit de către episcopul greco-catolic de Lugoj, Alexandru Mesian.